just play

copilarie- tinerete- maturitate … o calatorie, o aventura prin viata pe care fiecare dintre noi o facem, fiecare in propriul nostru fel cu propriile noastre trairi.

Incep un nou capitol pe acest blog … o noua subpagina din viata acestui anonim invizibil, un nou loc unde imi voi depana unele amintiri si intamplari… evenimente si multe alte lucruri care au stat la baza construirii mele ca persoana dar si caracter, copilarie careia ii datorez totul pentru ceea ce am fost sunt si voi fi in aceasta calatorie numita viata.

Melodia de mai sus nu a fost aleasa la inatamplare: Enjoy The Silence – o melodie in care ma regasesc si care ma reprezinta foarte bine, care imi transmite acea stare pe care o mai simt in sange din cand in cand, care imi da speranta si ma incarca cu energie pozitiva, la care imi dau lacrimile uneori cand o privesc insa nu de tristete … o melodie care o simt si o inteleg foarte bine.

De ar fi sa incec sa caracterizez copilaria mea mi-ar fi foarte greu sa fac asta … nu pentru ca ar fi fost cinestie ce stralucita ci datorit faptului ca simt multe trairi pe care nu le pot evidentia prin niste simple cuvinte, insa voi incerca sa insir aci tot ce voi reusi si desigur cu ajutorul melodiilor special alese la fiecare articol sper sa imi si iasa.

Si pentru ca viata mea nu ar fi fost la fel fara muzica … consider sunetele si muzica ca avand un rol foarte important in viata noastra. Cand auzim o melodie mai veche care nu am mai ascultat-o de ceva vreme avem tendinta sa ne amintim unele momente din acea perioada … ganduri, sentimente, trairi si multe alte lucruri care le retraim cand ne amintim de trecut.

Si pentru ca in ultimile saptamani am avut ocazia sa revizitez locurile in care am copilarit candva voi incepe aci sa imi scriu unele trairi atunci cand fiind copil campii cutreieram.

Dupa o mai lunga absenta am vizitat locurile copilariei acum o luna pentru prima data anul acesta si tot am fost pe acolo in ultimile saptamani. Cu aceasta ocazie am avut posibilitatea sa redescopar si sa imi remintesc de unele lucruri din trecut. Faptul ca la televizor nu aveam decat 2 posturi tv si la radio nu se prindea decat radio romania actualitati a ajutat oarecum la aceste amintiri vechi. Diferenta majora care a fost acuma a fost faptul ca am stat la lumina becului si nu la lampa pe gaz insa la cum arata acele locuri nu a facut prea mare schimbare acest aspect.

Copilaria mea a inceput intr-o primavara … intr-un an mai aparte si o luna martie mai colorata de trezirea naturii dupa o iarna grea. Primile mele amintiri care imi apar cred ca sunt de atunci cand aveam 2- 3 anisori intr-o iarna mai friguroasa … imi amintesc cum inotam in zapada mare si la un moment dat m-am scufundat cu totul in zapada.

Despre copilaria mea ar fi multe de spus insa ma opresc aci pentru moment … probabil urmatorul articol pe aceasta tema va contine ganduri si de ce nu cateva imagini cu acele locuri pe care le-am regasit in aceste ultime vizite ale mele.

Numai bine!

~Invizibilul~

**************************************************************************************************************

=Va urma=

Pentru a comenta acest articol va rugam dati click aci.

Last edited by Invizibilul on aprilie 14, 2009 at 2:34 pm

============================

========================================

M-am ars…

================================================================================

Vineri de dimineata am plecat spre locurile copilariei mele unde aveam programate mai multe activitati agricole care mi-au amintit de vremurile trecute. Astfel mai toata ziua am petrecut-o la prasit popusoi (porumb, cucuruz, etc.). Am prins o zi foarte calduroasa care m-a lasat la sfarsitul ei cu pielea rosie. Mi-am amintit de momentele cand eram copilas si mergeam pe camp, de caldurile mari prin care munceam si de momentele cand ne bucuram la orice adiere de vant sau norisor care ne mai proteja cat de cat de soare.

Cred ca a fost una din zilele cele mai calduroase de care am avut parte anul acesta insa chiar si asa mi-am indeplinit norma ba chiar am reusit sa prasesc mai mult decat estimasem… asta probabil si de la pauzele scurte si dese care imi incarcau parca din nou bateriile. Azi de dimineta am fost la adunat lutarna (lucerna)… trezirea pe la ora 5, aerul destul de curat dupa ploaia de la 3 dimineata, totul a mers destul de repede dovada ca unde sunt multi productivitatea creste . Nu am reusim sa adunam lucerna pentru ca era uda, dar am fost multumiti ca am reusit sa terminam treaba. Ceea ce simti cand termii o astfel de activitate nu se poate compara .. este acea satisfactie persoanala ba chiar si un obicei de a ridica obiectul muncii si de a zice o multumire pentru cel de sus ca ne-a ajutat sa terminam treaba. Desi la sfarsitul unei zile de munca te simti obosit in acelasi timp parca te simti plin de viata si multumit pentru cele realizate in acea zi.

Tot in locurile copilariei am mai apucat sa simt mirosul salcamilor infloriti si sa vad totul verde … si din nou ma minunez cat de repede natura isi continua drumul. Mi-am amintit de momente cand mancam flori de salcam care aveau un gust aparte, nitel dulce care l-am simtit si acum. Sa vezi paduricea inflorita si plina de flori de salcam cat vezi cu ochii … de verdeata dar mai ales da cantecul pasarelelor nu are cum sa nu te unga la sufletel mai ales pentru cei care au trait in asemena medii, locatii… o particica din viata lor. Am stat pe iarba de pe drum parca mult mai vizibila decat in timpurile vechi, asta probabil si datorita faptului ca acea zona este din ce in ce mai necirculata.

Acuma simt unele arsuri pe piele in unele zone … asta e “m-am ars” nitel, insa de obicei cand patesc asta nu dureaza prea mult pielea mea se adapteaza usor si parca nu se mai fac asa multe besici cum aveam odata si in cele din urma trece de la sine. Si cum tot m-am bronzat la “mamaia” deja gandurile mele zbora la mare, plaja si statul cu burta sau fundul la soare.

Cat pentru cei care nu au apucat inca sa dea cu sapa, furca sau coasa le recomand sa incerce macar o data in viata .. e o experianta care merita. Ce ar merge un masaj acuma pfff… insa cu siguranta maine voi fi ca nou, cam atat de vizita invizibilului la “tara”.

~Invizibilul~

**********************************************************************************************************

****

=Va urma=

Pentru a comenta acest articol va rugam dati click aci.

Last edited by Invizibilul on mai 23, 2009 at 7:33 pm

============================

========================================

Vreau sa fiu iar mic!

================================================================================

Vreau sa fiu iar mic!

Nu stiu cati dintre voi va mai amintiti de acele desene animate care ne capta atentia acu ceva ani si la care stateam bolditi si nerabdatori in fata televizorului… ce timpuri si cate amintiri imi revin in minte ale acelor timpuri.

Cum pana la urma am fost formati cu tvr 1 si tvr … generatia anilor 80.. toti copiii ne jucam in fata blocului, zeci de jocuri si apoi venea unu si striga in parcare DESENEEE! si nu mai gaseai pe unu’ in parcare

Sandy Bell, Candy Candy, Lidia, si cate altele mai erau atunci.