Complicat de simplu

Undeva anul trecut pe pe la sfarsit de august veneam  din Polonia si dupa cateva zile ma urcam in autocarul spre Italia. Povestea tinde si anul acesta sa se repete oarecum similar, insa de data aceasta nu a mai fost Polonia ci mai degraba  pe litoralul romnesc.

Probabil peste exact o saptamana voi fi in autocar pregatindu-ma de un drum lung de 3 zile, voi inceta incetul cu incetul sa uit de acest aer pe care il respir si ma voi concentra doar asupra obiectivului care ma face sa parasesc din nou tara. Urmeaza o luna sau poate cine stie mai multe in care nu imi va mai pasa de ce se intampla in tarisoara noastra draga, nu imi va mai pasa de crime, violuri si tot ce apare pe la stirile de la ora 5.

Ma uitam aseara la unii  huliganii dinamovisti care au intrat pe teren si mi-a fost rusine ca sunt roman ,  dar acest caz nu este singurul lucru pentru care imi este rusine; ne meritam soarta cu varf si indesat pentru ca suntem individualisti, incapatinati si mai toti pe cont propriu, pentru ca ne acomodam si lenevim in aceasta situatie, pentru ca nu suntem deschisi la minte si  nu vrem sa schimbam sau sa schitam macar un deget, pentru ca cum apare cineva care  vrea cu adevarat sa aduca ceva nou si sa schimbe lucrurile sarim imediat pe el si ii dam in cap, pentru ca ne este frica de noi insine si de ai nostri.

Multi romani isi cauta de munca in italia si asta nu doar din fala  ci pentru ca pur si simplu aci nu au unde munci, am distrus singuri tot ce s-a contruit de altii si ca mai tot timpul mortii sau stramosii nostri sunt vinovati. Multi  italieni ii vad pe romani ca pe niste sclavi si au asa o impresie ca traim in colibe de paie sau ca nu am vazut in viata noastra un televizor color, impresie care din pacate tot noi am dat-o prin cei fara prea multa minte carora sistem primitiv tot noi l-am creat.

Si  ajung din nou la aceeasi concluzie a mea …. romanii ar putea fi extraordinari dar din comoditate sau indiferenta prefera sa stea in aceeasi morcila in care au crescut si s-au format, in ocolul lor alaturi de alte oite. Avem potential da il irosim aiurea si cum dracu sa nu zici ca e pacat … dar si pana acest pacat doare. Am invatat sa simtem fara cuvinte si totusi stam in aceasta stare … ceva ce nu poate fi descris sau explicat … e ca o povara a noastra a tuturor nascuti pe aceste melaguri e aceeasi energie negativa care ne tine legati, aceeasi ura si razbunare…  platim acuma greselile trecutului si mai grav este ca nu invatam nimic din asta … acelasi the land of choise unde nu prea mai ai de unde alege… nici asta macar nu mai ai.

~Invizibilul~

5 thoughts on “Complicat de simplu

  1. Pingback: Premiul de aur | Sufleţica

  2. „romanii ar putea fi extraordinari dar din comoditate sau indiferenta prefera sa stea in aceeasi morcila in care au crescut si s-au format” mare dreptate ai aici! pacat!

  3. Sunt in totalitate de acord cu tine, asa ca iti doresc un drum bun si sa ai grija de tine pe plaiuri straine.Daca ai ocazia sa ramai, nu te uita inapoi, nu ai de ce.Acelasi lucru il voi face si eu cu proxima ocazie.Voi pleca fara niciun regret si sper sa fie foarte curand.Numai bine…

  4. platim greselile trecutului,dar facem greseli in present,un prezent care intr-o zi va deveni trecut,parca ne invartim intr-un cerc.
    eu, cand strainii au inceput sa ne planga de mila,am facut misto de ei zicandu-le sa puna la incercare fiinta mea pt a-mi arata bazele solide pe care se sprijina mila lor ignoranta.pai aveau un roman in fata lor de ce criticau o padure necunoscuta lor,daca pomul din fata nici nu incercau sa-l veda?…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s