trei puncte…

Zilele trec si odata cu ele si Invizibilul… cuvinte putine mai reusesc sa le astern pe aci si nu am scuza pentru ca timp am destul poate si acesta prea mult! Acu un an scriam si cel putin aci eram destul de actic acu insa … nimic. Am mai avut fel de astfel de stari mai negative insa acu pare ca nu mai este la fel iar aceasta absenta de aci m-a facut sa ma gandesc daca nu ar fi cazul sa ma retrag din aceasta lume virtuala. Ceva lipseste in viata mea si ma intreb daca nu cumva chiar eu lipsesc… nu mai am idei sau pofta de viata , zilele reusesc sa treaca de la sine si fara ceva concret pentru mine … ma minunez cat de repede pot trece si uite mai bine de o luna din acest an s-a scurs si eu nici nu stiu cand.
Nu stiu daca voi mai scrie pe aci … nu stiu ce voi mai face maine, poate am nevoie de o pauza sau o iesire undeva sa ma regasesc… ma simt inutil de parca nu as fi de nici un folos, de parca sunt la capacitatea mea minima cand functionez in avarie …cand parca nu ma mai recunosc.
Si cu aceste cuvinte regasite si ele cu ceva greutate inchei acest jurnal… si poate cine stie ne vom mai regasi in alte timpuri sau cu alte ocazii.
Cu respect… al vostru: Invizibilul.

~Invizibilul~

4 thoughts on “trei puncte…

  1. Hai colegu sa nu ne grabim chiar asa de rapid …. ne lasam noi condusi de viata asta? Suntem chiar atat de influentabili … hai sa avem vointa, si sa schimbam totul…sa intoarcem lumea cu capul in jos sau sus…cum doresti. Dar sa nu ne lasam nici o data invinsi. Noi suntem cei mai tari…..suntem alaturi de tine, ne prindem de minute …si ne ridicam de pe jos…. hai curaj ….Te iubim, nu uita🙂

  2. Invizibilule…am citit tot ce s-a scris pe acest blog.Am fost fascinata de sensibilitatea voastra , de puterea de a visa , de capacitatea de a iubi si a te lasa iubit , de sufletele voastre pline de viata , pline de speranta si capabile sa se inalte in zbor pana la Cer pt a culege stele cu care sa va intoarceti pe pamant si sa le prindeti in parul fiintei iubite .
    Toti avem zile insorite , asa cum toti , traversam perioade mai innorate cand „ne ploua in suflet” , sau negura cetii nu ne lasa sa „vedem calea”…insa cu optimism , incredere si speranta , nici un lucru nu ramane nefacut , nici un vis neimplinit , nici o lacrima nu cade in zadar …pentru ca de fapt aceasta e … insasi Calea🙂 . Iti doresc din tot sufletul meu ca soarele sa reapara cat mai urgent in viata ta . Te voi astepta atat cat va fi nevoie , pentru ca am certitudinea ca te vei intoarce zambind :)…..De fapt , vroiam sa te imbratisez , si sa te asigur ca si aici , in lumea virtuala sufletul primeaza … Nu ne vedem , dar ne simtim parca mai bine chiar decat in real … Da mana Invizibilule ! Indrazneste !🙂 Suntem cu totii alaturi de tine !🙂 Iar acum am sa inchei soptindu-ti la ureche un mic secret…Sufletul tau este cat se poate de …Vizibil !🙂

  3. hei cum sa numai scrii….cred virgula cu totii avem momente in care ne simtitm asa…si eu cred uneori ca imi pierd insipratia si gandurile dar ai nevoie de un pic de liniste …..de un momnet al regasirii tale cu tine….acuma nu te da batut sunt sigura ca ai sa gasesti in tine inspiratie , raspunsuri….si ai sa mai scri:P

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s